Capul copilului cade în față. Ce sa fac? Cum putem remedia problema?

Așezarea unui nou-născut într-o scoică auto este o sarcină dificila pentru orice părinte.

Corpul nou-născutului are extrem de micuț, de fragil, astfel încît și cea mai ergonomică scoică pare ceva uriaș, iar centurile ai sezatia că sunt făcute pentru un gigant.

Vestea bună e ca, pe măsură ce bebelușii cresc,  părinții încep să capete tot mai multă siguranță, îi percep pe micuți ca fiind mai puțin fragili. Totuși problemele se pot ivi și în etape ulterioare, iar printre problemele cel mai des dezbătute de noi cu părinții din Grupurile Siguranță Auto Copii este problema căderii căpșorului în față.

Ne lovim zilnic de reclame pentru produse care oferă  „soluții” pentru împiedicarea căderii capului în față, produse care pot genera probleme mult mai grave decât căderea capului în sine.

Termenul „cădere a capului” este folosit pentru a descrie poziția capului când bărbia se mișcă spre piept într-un moment de flexie înainte a coloanei cervicale (a zonei gâtului). Această problemă este mai frecventă când o persoană doarme în poziție verticală, iar pentru un adult, poate fi destul de inconfortabil.

Adulții nu sunt foarte flexibili Gâtul copiilor este mai flexibil decât al nostru și mult mai puțin predispus la încordare din cauza tensiunii, astfel încât, a dormi cu capul aplecat înainte, nu este de obicei dureros pentru ei.

Adultult care doarme într-un avion cu capul căzut în față, nu este în niciun pericol din cauza poziției capului și, de asemenea,  nici pentru majoritatea copiilor, nu este o problemă.

Când este căderea capului în față o problemă care să ne îngrijoreze?

Primul și cel mai frecvent scenariu în care căderea capului este o problemă reală este întălnită la nou-născut. Căile respiratorii ale unui nou-născut sunt mici, aproximativ de diametrul unui pai de băut și, adesea, sunt puțin mai flexibile decât ale unui adult, ceea ce înseamnă că este mai ușor să se blocheze  total sau parțial.

Un alt motiv pentru care căderea capului poate fi îngrijorătoare în cazul unui nou-născut este că este posibil ca aceștia să nu aibă impulsul neurologic de a-și redeschide căile respiratorii. Cu alte cuvinte,  creierul lor nu este suficient de dezvoltat pentru a sesiza că este lipsit de oxigen sau pentru a le transmite mușchilor să facă ceva în privința asta.

În cele din urmă, deoarece la nou-născuți capul reprezintă cam 25% din masa totală a corpului, această greutate pune o presiune foarte mare pe musculatura din zona gâtului așa că, chiar dacă au forța de a-și ridica capul, adesea le lipsește puterea de a executa mișcarea de  ridicare împotriva gravitației.

Cealaltă situație în care căderea capului este o preocupare  la copiii mai mari care nu au un control adecvat al capului. Aceștia sunt copii cu probleme medicale speciale și situația este, în esență, aceeași ca la un nou-născut – dacă un copil nu poate ridica și menține capul în poziție verticală împotriva gravitației, atunci trebuie să fie poziționat pentru a ne asigura că nu se va produce căderea înainte a capului. Același lucru este valabil și pentru bebelușii cu traheomalacie, unde traheea nu este la fel de rigidă și poate fi mai predispusă la colaps.

Lăsând la o parte aceste două situații aparte, căderea capului nu este  problematică pentru copiii  și bebelușii mai mari de 6-8 luni. Acești copii au căi respiratorii mai largi și au capacitatea neuro-motorie de de a-și ridica capul dacă nu primesc aer adecvat, iar poziția în sine nu este periculoasă în mod inerent pentru gât.

Nu există o vârstă universală la care să se întâmple acest lucru, dar odată ce bebelușul își poate ridica complet capul și îl poate susține astfel pentru a se uita în jur timp de câteva minute , înseamnă că a depășit perioada periculoasă.

CE TREBUIE FACEȚI ÎN CAZUL CĂDERII CAPULUI ÎN FAȚĂ?

Pentru a obține o poziție de înclinare corectă, necondiționată de gradul de înclinare al banchetei, recomandăm instalarea scoicilor auto ÎN CENTURI, nu pe bază isofix pentru primele 3-4 luni de viață ale bebelușilor.

Ulterior, putem utiliza baza isofix a scoicii. După etapa de utilizare a scoicii, după ce bebe a atins limita maximî de înălțime sau greutate până la care aceasta este recomandata, vă sfătuim să alegeți următorul scaun auto după o testare prealabilă în mașina, cu copilașul prezent a respectivului scaun, pentru a vă asigura că cel mic are cea mai corectă și confortabilă poziție de călătorie.

Pentru un copil cu nevoi medicale speciale, inclusiv un control slab al zonei cervicale, este de dorit  să vă orientați către un scaun auto care se permite transportul cu spatele la sensul de mers o perioadă cât mai îndelungată, pentru a oferi cel mai mare sprijin pentru cap și gât și pentru a utiliza cea mai adâncă înclinare permisă pentru scaun.

Dacă copilul este prea mare pentru un scaun cu  orientat spatele, puteți căuta un scaun cu fața în față cu opțiuni de înclinare, sau un scaun prevazut cu airbag pentru susținerea coloanei cervicale sau un scaun medical specializat cu caracteristici de poziționare sau inserții. Chiar și în aceste cazuri, nu ar trebui să depășiți înclinarea aprobată pentru dimensiunea copilului dumneavoastră, conform manualului de instrucțiuni.

Pentru un copil mai mare obișnuit să doarmă cu căpșorul aplecat în față sau într-o parte, prima și cea mai ușoară opțiune este să nu faci nimic.  Dacă  constatați o cădere a capului bebelușul dumneavoastră mai mare sau copilul în timp ce este transportat într-un scaun auto orientat cu spatele la sensul de mers, vă recomandăm să înclinați scaunul auto puțin mai mult.

Cu toate acestea, dezavantajul este că copiii mai mari și mai grei, aflați pe scaune foarte înclinate, orientate cu spatele la sensul de mers, pot prezenta un risc mai mare de rănire în zona capului prin supraînclinarea, chiar răsturnarea scaunului într-un accident frontal. Procedați cu prudență înainte de a lua decizia de a mări înclinația pe scaunul copilului dvs.  de vârstă mai mare care este transportat într-un scaun orientat cu spatele la sensul de mers. O posibilă durere la gât după un pui de somn (ceea ce oricum este puțin probabil) este mult mai puțin periculoasă decât o potențială rănire la cap într-un accident.

Dacă copilul dumneavoastră călătorește într-un scaun  rotativ sau evolutiv orientat cu fața la sensul de mers și vă îngrijorează căderea capului, este recomandat să reveniți la poziția cu spatele la sensul de mers, dacă copilul dumneavoastră se află încă sub limitele de greutate și înălțime RF ale scaunului dumneavoastră. Un scaun auto orientat cu spatele la sensul de mers este mai înclinat și poate fi mai confortabil în general pentru dormit.

CE SA NU FACI

În ultimii câțiva ani, au fost create o multitudine de produse aftermarket (nereglementate) pentru a combate „problema” căderii capului. Cele mai multe dintre ele sunt destul de asemănătoare ca prezentare cu o bandă de țesătură sau un fel de sling, cu elastic sau velcro care se atașează de scaunul mașinii. Când copilul începe să adoarmă, ar trebui să mutați bucata de material peste frunte pentru a ajuta la menținerea capului sus. Nu știu cum faci asta în siguranță în timp ce conduci, dar asta este un fel de îngrijorare secundară. Ele nu sunt o soluție pentru împiedicarea căderii capului și nu ar trebui să fie folosite niciodată pentru niciun copil transportat în scaun auto.

Pentru început, fiecare  producător serios de scaune auto de pe piață interzice în mod expres utilizarea produselor aftermarket (nereglementate), ceea ce înseamnă că, dacă se întâmplă ceva, producătorul scaunului auto ar putea fi exonerat de orice răspundere.

Totuși, mai îngrijorător este stresul fizic pe care aceste produse l-ar putea pune pe zona gâtului, zona cervicală, în ​​cazul unui accident atunci când sunt folosite.

Nu putem accentua suficient acest lucru – ținând capul pe spate, chiar și pentru o milisecundă, în timp ce trunchiul se mișcă înainte cu mare forță într-un accident frontal, zona gâtului va fi grav afectată, rezultând într-un procent foarte mare din cazuri un efect teribil: așa numita decapitare internă.

Iata  AICI explicația oferită de dr Hooman Melamed, medic ortoped, specializat în chirugie spinala.

Fizica ne indică faptul că utilizarea unor astfel de dispozitive este periculoasă și poate chiar fatală. Cu un copil așezat într-un scaun auto orientat cu spatele la sensul de mers, riscul poate părea mai puțin grav, dar nu ar trebui să presupunem asta. Într-un accident frontal, copilul se va ridica semnificativ pe scaun și banda textilă a dispozitivului anti-cădere cap, poate ajunge pe gâtul copilului, ceea ce ar putea cauza leziuni semnificative ale căilor respiratorii. Chiar dacă acest lucru nu se întâmplă, trebuie să luăm în considerare mișcarea secundară de „rebound” pe care o experimentează copilul cu spatele în fazele târzii ale unui accident frontal. Și, desigur, există îngrijorări cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla într-un accident de impact spate. Chiar și fără un accident, aceste chingi pot aluneca din loc și ar putea reprezenta un risc de strangulare sau de sufocare, în special pentru un copil mic.În concluzie, aceste produse aftermarket pur și simplu NU SUNT SIGURE.

Sunt de apreciat influencerii care au înțeles că domeniul siguranței este rezervat specialiștilor și nu mai promovează astfel de dispozitive, sau chiar se implică activ în campanii de informare corectă a părinților.

Unii producători sau vânzători susțin că dispozitivele lor au fost testate la impact, așa că, pentr a verifica informația, vă rugăm să vă documentați AICI.

Experții certificați ai CENTRELOR SIGURANȚĂ AUTO COPII ROMÂNIA (Bucuresti, Brasov și Constanța)  vă stau cu drag la dispoziție pentru a vă îndruma ăn gestionarea problemei căderii căpșorului în față, precum și în orice alte probleme legate de alegerea, testarea sau instalarea scaunelor auto pentru copii.

Surse:

  1. The Doctors- Car Seat Hack Poses Decapitation Risk (TV Show)
  2. Journal of Emergency Medical Services (credit photo)
  3. AAP Issues Guidelines for Selecting and Using the Most Appropriate Car Seats, Am Fam Physician. 2002 Aug 1;66(3):509-512.

 

Lasă un răspuns