Știm că, în țara noastră, a discuta despre accidente, despre situații grave, este uneori considerat un subiect tabu. Pentru că, da, „nouă nu ni se poate întâmpla”.
Pe paginile acestui site, am vorbit mereu despre protecția copiilor, de la cele mai mici vârste. Și ne bucurăm să vedem că, an după an, tot mai mulți părinți din România devin receptivi la ideea că un scaun auto corect instalat poate salva o viață.

Dar în mașină nu sunt doar copiii. Sunt și mamele lor. Soțiile, fiicele, prietenele. Și uneori, ele sunt însărcinate.
Ne-am gândit că ar fi timpul să vorbim și despre ce se întâmplă cu corpul unei femei într-un accident rutier și de ce actualele sisteme de siguranță auto nu le protejează la fel de bine ca pe bărbați.

Știați că… toate testele de impact s-au făcut, timp de zeci de ani, doar pe „bărbatul standard”?

Testele de siguranță EuroNCAP și cele derulate de organizații precum NHTSA (SUA) folosesc de aproape 50 de ani același tip de manechin: un bărbat adult mediu, de 1,75 m înălțime și 78 kg, creat în anii 1970.

Acest manechin (Hybrid III 50th percentile male) a fost standardul în baza căruia au fost dezvoltate centurile de siguranță, airbagurile, pozițiile scaunelor și toate sistemele de protecție auto.

Problema?
Femeile nu au același corp ca bărbații.

Ce se întâmplă cu corpul unei femei într-un accident

Biomecanica ne arată clar:

  • Femeile au o densitate osoasă mai mică, ceea ce le face mai predispuse la fracturi.

  • Toracele este mai mic și mai flexibil, iar mușchii gâtului mai puțin dezvoltați – de aceea, riscul de sindrom de tip whiplash este mai mare.

  • Poziția în scaun e diferită – femeile tind să stea mai aproape de volan, din cauza conformației corporale, ceea ce le expune mai mult în cazul unui impact frontal.

  • Rigiditatea articulațiilor și distribuția masei corporale sunt diferite – iar acestea influențează modul în care forțele de decelerație acționează asupra corpului.

Concluzia studiilor?
Femeile sunt cu până la 73% mai expuse riscului de leziuni grave în accidente frontale, în comparație cu bărbații aflați în aceeași poziție și purtând centura de siguranță.

Ce se întâmplă cu o femeie însărcinată într-un accident

În timpul sarcinii, corpul suferă modificări semnificative care influențează modul în care reacționează la impact:

  • Pe măsură ce sarcina avansează, uterul devine un organ expus, iar orice impact poate duce la:

    • desprinderea placentei (abruptio placentae),

    • ruptura uterină,

    • moarte fetală intrauterină,

    • travaliu prematur traumatic.

  • Modificările de postură și deplasarea centrului de greutate afectează stabilitatea la frânare și potențialul de alunecare sub centură.

  • Impactul indirect asupra fătului – transmis prin lichidul amniotic – poate provoca contuzii fetale chiar în absența leziunilor materne.

Din păcate, niciun manechin standardizat folosit în testele actuale nu simulează corect o sarcină. Prototipuri precum MAMA-2B există, dar nu sunt incluse în testele oficiale de certificare auto.

Cine schimbă regulile?

Cercetătoarea suedeză Astrid Linder și echipa sa dezvoltă primul manechin inspirat de corpul unei femei adulte – 162 cm, 62 kg – cu mobilitate articulară diferită și distribuție actualizată a masei corporale.
Este un pas major spre o testare corectă și echitabilă, dar până la implementarea pe scară largă a unor astfel de modele, femeile și gravidele rămân subprotejate în mod sistemic.

Ce putem face pentru siguranța femeilor însărcinate în mașină?

1. Poartă centura de siguranță corect, în orice moment!

  • Partea de jos (abdominală) se poziționează sub burtă, cât mai jos pe șolduri, niciodată peste uter.

  • Partea diagonală trebuie să treacă între sâni și pe lateralul burții, fără a o presa.

2. Reglează scaunul și spătarul.

  • Spătarul trebuie să fie cât mai drept, pentru o postură corectă.

  • Distanța față de airbag și volan trebuie să fie de cel puțin 25 cm.

3. Dacă ești pasager, locul din spate este adesea mai sigur.

  • Centura se poartă la fel – cu partea de jos sub burtă.

4. Folosește dispozitive de poziționare a centurii pentru gravide doar dacă sunt omologate.

  • Unele pot crește riscul în loc să-l reducă. Verifică întotdeauna testările independente (ex. ADAC).

5. După orice accident, chiar minor, mergi la control.

  • Unele leziuni ale placentei sau fătului pot fi asimptomatice inițial. Nu ignora semnele minore (dureri, contracții, sângerări).

Concluzie

Siguranța auto nu trebuie gândită pentru un singur tip de corp.
Copiii, femeile, gravidele, vârstnicii – toți au nevoie de protecție reală și adaptată nevoilor lor. Până când industria auto va testa mașinile pe manechine care reflectă diversitatea pasagerilor, responsabilitatea noastră este să ne informăm și să luăm decizii corecte.

Bibliografie

  1. Bose, D., Crandall, J. R., & Untaroiu, C. D. (2011). Influence of occupant anthropometry on injuries in side impact crashes. Traffic Injury Prevention, 12(4), 360–368.

  2. Linder, A., & Svedberg, W. (2019). Review of female injury risk and crash test dummy models. Traffic Injury Prevention, 20(sup2), S1–S8.

  3. Carlsson, A. (2012). Addressing female neck injury risk in rear-end car crashes. SAE Technical Paper 2012-22-0005.

  4. Klinich, K. D., & Schneider, L. W. (2009). A pregnant anthropomorphic test device for frontal crash. SAE Technical Paper 2009-01-0375.

  5. EuroNCAP. Safety for Everyone – Towards a Gender-Inclusive Approach in Crash Testing. https://euroncap.com

  6. NHTSA. Crash Test Dummies Used in Safety Testing. https://nhtsa.gov