Între mituri, marketing și „secretomania” nemțească

„Of, of, of, saracii parinti…” — așa ar începe postarea unui vânzător exasperat de atâtea discuții despre ADAC.
„Cu atâtea prostii băgate în cap de Siguranța Auto Copii, părinții nu vor mai cumpăra niciodată scaunele pe care trebuie neapărat să le vând eu!”

Și, desigur, cu eterna întrebare:

„De ce nemții nu spun clar cum fac testele?”

Răspunsul este simplu: pentru că testele ADAC nu sunt campanii de marketing, ci cercetări independente, menite să protejeze copiii – nu să ajute vânzătorii.

De ce există testele ADAC, TCS, OAMTC și Stiftung Warentest

Reglementările europene (ECE R44 și R129/i-Size) definesc doar minimul legal de siguranță.
ADAC, TCS și partenerii din rețeaua ICRT testează mult peste acest minim, pentru a evidenția diferențele reale dintre modele.

➡️ Scopul lor nu e să „strice piața”, ci să completeze lipsurile din omologarea oficială:

• testarea în condiții mai severe,

• folosirea manechinelor Q-Dummies moderne,

• verificarea protecției reale în coliziuni frontale și laterale,

• testarea modelelor de pe piață, nu a prototipurilor trimise de producători.

Între 2020 și 2024, testele ADAC au fost efectuate pe o caroserie de Volkswagen Polo VI cu 5 uși; între 2015 și 2019 s-a folosit Volkswagen Golf VII, între 2011 și 2014 Volkswagen Golf VI, iar între 2007 și 2010 Opel Astra.

Aceste teste depășesc cu mult cerințele minime legale prevăzute de Regulamentul ONU 129 pentru scaunele auto pentru copii.
Valorile de încărcare (forțele exercitate asupra corpului) sunt determinate pentru fiecare model de scaun auto, folosind manechine Q-Dummies.
Fiecare scaun este testat cu manechiinul cel mai mic și cel mai mare corespunzător intervalului de utilizare al acelui model.

Testul se realizează cu manechinul in poziția așezată și, atunci când este posibil, și în poziția înclinată (de exemplu, pentru scoici sau scaunele care permit reclinare).
Pentru a testa scaunele în toate configurațiile posibile (cu sau fără ISOFIX, cu sau fără bază, orientate cu fața sau cu spatele la sensul de mers), ADAC poate utiliza peste 20 de exemplare identice ale aceluiași model de scaun!

Este important de subliniat că nu se testează prototipuri, ci modele reale, disponibile în magazine, exact ca cele pe care le pot cumpăra părinții.

Scopul testului este de a reproduce un impact realist, pentru a măsura riscul de leziuni la nivelul creierului, coloanei vertebrele, abdomenului și organelor vitale ale copilului.
Din 2015, ADAC măsoară și presiunea exercitată de scaunele cu sistem de protecție frontală (scut de impact) asupra toracelui copilului.

Ce s-a schimbat în 2025 – De ce noile rezultate nu mai pot fi comparate cu cele vechi

Începând din 2025, ADAC a introdus un protocol complet nou, conceput pentru a reflecta cât mai fidel accidentele reale.

Scopul este de a evalua eficiența reală a protecției oferite de scaunul auto în condiții de impact mult mai dure decât cele cerute de legislația europeană (Regulamentul ONU R129).

Testele se realizează acum pe bancheta din spate a unei caroserii de Kia Sportage (model NQ5), montată pe un sistem de testare dinamică de ultimă generație.

Structura noii evaluări ADAC 2025

• 40 % – Protecția în caz de impact frontal
  Testatorii simulează o coliziune frontală între două vehicule care circulă fiecare cu 50 km/h.
  Impactul are suprapunere de 100 %, iar scaunele sunt expuse unei încărcări mult mai mari deoarece bariera este rigidă (nediformabilă) și montată pe un cărucior de 1.400 kg.
  → Rezultatul este un test semnificativ mai sever decât cel prevăzut de reglementările ECE.

• 40 % – Protecția în caz de impact lateral
  Pentru a simula o coliziune laterală, scaunele auto sunt montate pe un banc de testare.
  În timpul testului, portiera vehiculului este împinsă spre interior de un tampon (impact bloc) de 6 tone, care lovește la 60 km/h.
  Această procedură imită o coliziune cu un SUV sau o camionetă și reproduce mult mai fidel energia reală a unui impact lateral grav.

• 20 % – Stabilitate și ergonomie
  Se evaluează stabilitatea scaunului pe banchetă, ghidarea centurii de siguranță, ușurința instalării și confortul copilului în funcție de dimensiune.

De ce notele din 2025 nu pot fi comparate cu cele din 2024

Chiar dacă viteza nominală a testului pare mai mică, energia totală de impact și rigiditatea barierei sunt mult mai mari, ceea ce face ca testul 2025 să fie semnificativ mai exigent.
Astfel, scorurile obținute în 2025 nu mai pot fi comparate cu cele din anii anteriori – se evaluează scenarii complet diferite de accident.

Si, poate ca ati observat, branduri care obtineau note din categorioa Nadia Comaneci in varianta anterioara de testare, anul acesta au obtinut rezultate cu mult mai modeste.

Cum se calculează nota finală

📌 ADAC, TCS și OAMTC publică rezultatele de două ori pe an: mai și octombrie.

Testul Plus: confuzii frecvente, suedezi, și prietenul nostru Andrei 

Când apar rezultatele ADAC, inevitabil apare și Andrei.
Știți voi, Andrei, cel care „a citit el” că suedezii nu mai folosesc scoici și că de fapt nici nu le mai testează, pentru că sunt inutile.

Și, sincer, n-avem cum să nu-l înțelegem: internetul e plin de jumătăți de adevăr.
Așa că hai să facem puțină ordine.

🧠 Ce este, de fapt, Testul Plus

Testul Plus este un test suedez independent, efectuat de VTI (Institutul Național Suedez de Cercetare Rutieră).
Este considerat cel mai sever test de impact frontal din lume, pentru că limitează forțele exercitate asupra gâtului copilului – criteriul care face diferența între o simplă vânătaie și o leziune cervicală fatală.

Dar tocmai de aceea, nu toate scaunele pot fi testate în Plus Test.

De ce scoicile nu sunt testate

Testul Plus a fost gândit pentru scaunele orientate exclusiv cu spatele la sensul de mers (Extended Rear Facing), montate cu ISOFIX sau centură, în care copilul are deja un tonus postural stabil.
Scoicile, în schimb, sunt concepute pentru nou-născuți și sugari mici, la care gâtul este extrem de fragil.

În Testul Plus, decelerația este mult mai bruscă decât în testele de omologare R129 — de ordinul a 60–70 G, adică de peste două ori mai mare decât în testele ADAC.
Pentru un bebeluș, asta ar fi pur și simplu letale.

➡️ Așadar, scoicile nu sunt excluse pentru că „nu ar fi utile”, ci pentru că testul nu este fiziologic potrivit pentru vârsta și greutatea lor.

De ce nici înălțătoarele cu spătar nu intră în Testul Plus

Copiii mari, care folosesc înălțătoare, sunt deja fixați cu centura de siguranță a mașinii, nu cu hamul scaunului.
Forțele măsurate de Testul Plus (cele asupra gâtului) nu mai sunt un criteriu relevant, pentru că musculatura cervicală este deja suficient de dezvoltată.
De aceea, Plus Testul se oprește la 125 cm înălțime – momentul în care copilul poate trece la booster.

Și acum, despre „suedejii care nu testează scoici”

Aici vine partea pe care Andrei, vânzătorul nostru „bine intenționat”, o scapă mereu.
Andrei a citit undeva că „suedezii nu mai testează scoicile pentru că sunt inutile”.
Și de acolo a tras concluzia logică (dar complet greșită) că dacă suedezii nu le testează, înseamnă că scoicile nu mai trebuie folosite deloc.

Doar că… nu e chiar așa.

Testul Plus nu este gândit pentru scoici

Testul suedez Plus a fost creat pentru a evalua forțele exercitate asupra gâtului copilului în timpul unui impact frontal extrem de violent – de ordinul a 60–70 G.
El se aplică doar scaunelor Rear-Facing mari (9–25 kg / până la 125 cm), montate ferm pe bancheta mașinii.

👉 Nu include scoicile, dar nu pentru că acestea ar fi inutile, ci pentru că testul nu este fiziologic compatibil cu un nou-născut.
Un bebeluș de 3–5 kg nu poate fi supus acelorași forțe de decelerație ca un copil de 3 ani — pur și simplu, nu ar supraviețui testului.

DAC, în schimb, testează și scoicile

Spre deosebire de Testul Plus, ADAC testează toate categoriile de scaune auto, inclusiv scoicile pentru nou-născuți și înălțătoarele pentru copiii mari.
De ce? Pentru că scopul testului ADAC este să ofere o imagine completă a siguranței reale pentru fiecare etapă de vârstă, nu doar pentru segmentul Rear-Facing prelungit.

Așadar, ADAC și Testul Plus nu concurează între ele – ele se completează.
Primul măsoară performanța globală a scaunului (inclusiv confort, stabilitate, substanțe toxice), al doilea se concentrează exclusiv pe forțele exercitate la nivel cervical în caz de impact frontal.

Dragă Andrei, suedezii nu sunt împotriva scoicilor.
Sunt doar împotriva statului cu fața la sensul de mers prea devreme.
Iar Testul Plus nu vine să „demonstreze” că scoicile sunt inutile, ci să arate cât de important este ca un copil să rămână cu spatele la drum cât mai mult timp.

Așa că, înainte să mai râdem de „secretomania nemților” sau să cităm „relaxarea suedezilor”, hai să ne uităm la fapte:

• suedezii nu testează scoicile pentru că nu sunt eligibile pentru Plus Test,

• germanii (ADAC) le testează pentru că știu că primele luni de viață contează enorm.

În concluzie:
👉 nici suedezii,
👉 nici nemții,
👉 nici Siguranța Auto Copii
nu vor să-ți vândă un scaun.
Toți încearcă doar să te convingă să-l alegi pe cel care îi oferă copilului tău o șansă reală în caz de accident.

Pentru că, dincolo de marketing și etichete, niciun test nu vinde scaune — dar fiecare test bun poate salva vieți.